Analize de sănătate esențiale pentru toate categoriile de persoane

Ce fel de tipuri de analize sunt importante:

Măsurarea tensiunii arteriale

Controlați în mod regulat tensiunea arterială pentru a detecta hipertensiunea (tensiune arterială ridicată), având în vedere că această afecțiune este un factor de risc pentru o serie de probleme de sănătate, printre care afecțiuni cardiovasculare și AVC-uri. 

Măsurarea anuală a tensiunii arteriale trebuie să devină o obișnuință, la fel ca mersul la stomatolog. Este un efort mic, care poate preveni necazuri mari.  

Aproape 1 din 3 persoane suferă de hipertensiune fără să o știe. În România, e vorba chiar de jumătate din populația peste 65 ani. Hipertensiunea este unul din factorii de risc pentru afecțiuni cardio-vasculare, cum ar fi insuficiența renală, accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. Aproape 18 milioane de oameni din întreaga lume mor anual din această cauză. Măsurarea regulată a tensiunii arteriale poate ajuta la prevenirea unor probleme viitoare.  

• Frecvența recomandată: Se recomandă măsurarea anuală a tensiunii arteriale. Pentru persoanele cu factori de risc pentru hipertensiune, adică cei care au un istoric familial de hipertensiune arterială, suferă de obezitate sau duc o viață sedentară, este recomandată măsurarea mai frecventă.  

Controlul glicemiei

Controlați în mod regulat nivelul glicemiei în sânge dacă aveți risc de diabet sau dacă deja suferiți de diabet. Acest parametru poate fi controlat prin analize de sânge sau acasă cu ajutorul unui glucometru.  

• Frecvența recomandată: Pentru persoanele care prezintă risc de diabet poate fi utilă măsurarea periodică, de exemplu anuală, a glicemiei. Printre factorii de risc pentru diabet se numără excesul de greutate, hipertensiunea, un stil de viață sedentar sau un istoric familial de diabet. Pentru persoanele deja diagnosticate cu diabet, frecvența analizelor poate fi mai mare și este de cele mai multe ori stabilită de medicul specialist.  

Simptomele hipoglicemiei  
Hipoglicemia este însoțită de o listă lungă de simptome. Pentru a avea nivel scăzut al valorilor glicemice, nivelul glucozei în sânge trebuie desigur să scadă. Acest lucru se întâmplă destul de rapid, dar există trei etape distincte: început, mijloc și sfârșit. Fiecare etapă aduce cu sine propriile simptome și probleme. Stadiul inițial - când nivelul glucozei din sânge începe să scadă – este caracterizat prin următoarele simptome:  

Dacă nivelul glicemiei scade și mai mult (etapa de mijloc), pe lângă simptomele enumerate mai sus mai pot apărea și următoarele simptome fizice și psihice: 

Dacă nivelul valorilor glicemice scade și mai mult (etapa finală), acest lucru poate duce la:

Dacă hipoglicemia este foarte gravă, poate fi fatală.

Analize de sânge

Analizele de sânge reprezintă un instrument important de diagnosticare care este folosit pentru a evalua diferite aspecte ale stării de sănătate, cum ar fi anemia, prezența unor infecții, funcția hepato-renală și nivelurile hormonale. Analizele sanguine pot fi de asemenea folosite pentru a identifica anumiți factori de risc pentru anumite afecțiuni, cum ar fi bolile cardiace și diabetul. Medicul de familie poate recomanda analizele de sânge necesare în funcție de vârstă, istoricul medical și eventualele simptome pe care le prezentați.  

• Frecvența recomandată: Frecvența analizelor de sânge este determinată de medicul de familie, în funcție de situația fiecărui pacient în parte și de prezența factorilor de risc.

Monitorizarea astmului

Pentru persoanele cu astm, monitorizarea regulată a funcției pulmonare este esențială pentru a controla boala și pentru a reduce riscul de atacuri de astm. Acest lucru poate fi realizat folosind un spirometru. Acest dispozitiv măsoară viteza de expirare a aerului din plămâni. Prin măsurarea regulată a vârfului de expirație și urmărirea oricăror modificări de respirație, se pot identifica din timp simptomele care indică o posibilă criză de astm și se pot lua măsuri de prevenire. 

• Frecvența recomandată: Frecvența de monitorizarea a astmului se face de obicei în funcție de sfatul medicului, dar poate varia de la măsurători zilnice la controale mai puțin frecvente, în funcție de cât de grav e astmul sau de stabilitatea simptomelor.  

Analize de colesterol

Nivelul colesterolului trebuie verificat în mod regulat pentru a evalua riscul de boli cardio-vasculare. Acest lucru se face pe baza analizelor de sânge. 

• Frecvența recomandată: În general se recomandă verificarea nivelului de colesterol începând cu vârsta de 20 de ani, în mod periodic, în funcție de recomandarea medicului. Este posibil ca persoanele cu factori de risc pentru boli cardio-vasculare să fie testați mai frecvent. Factorii de risc includ un istoric familial de boli de inimă, fumatul, hipertensiunea, diabetul sau excesul de greutate. 

Ce este colesterolul?  
Colesterolul este o substanță lipidică (grasă) care este produsă de organismul nostru sub formă de mici biluțe. O mică parte din colesterol provine din alimentație. Cea mai mare parte provine din ficat, care produce, de asemenea, colesterol. De obicei, aceasta este exact cantitatea de care are nevoie corpul nostru. 

Simptomele unui colesterol mărit 
Un nivel ridicat al colesterolului nu produce simptome. Cu toate acestea, este important să nu fie lăsat netratat. O valoare mărită a colesterolului duce la înfundarea vaselor de sânge. Acest lucru poate provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral. De aceea, este importantă măsurarea nivelului colesterolului. 

Ce este colesterolul mare ereditar?  
În anumite familii, bolile cardio-vasculare și valorile ridicate ale colesterolului sunt frecvente, câteodată chiar și la o vârstă tânără. Colesterolul poate fi mărit și datorită unei afecțiuni ereditare. Există mai multe forme de colesterol mare ereditar. Cea mai frecventă forma este hipercolesterolemia familială. La nivel mondial, aproximativ 1 din 200-500 de oameni suferă de acest tip de hipercolesterolemie. 

Tipurile de colesterol 
Când se efectuează analizele de colesterol, se măsoară mai mulți parametri: colesterolul LDL, colesterolul HDL și anumite grăsimi denumite trigliceride. 

Ce înseamnă un colesterol mărit?  

• E vorba de colesterol mărit dacă colesterolul total e mai mare de 5 și colesterolul LDL e mai mare de 3. 
• Un colesterol mare nu produce simptome. Prin urmare este importantă măsurarea valorii colesterolului. Consultați medicul de familie în acest sens.  
• O valoare mare a colesterolului mărește riscul de boli cardio-vasculare. 

IMC și ținerea sub control a greutății

Controlați în mod regulat IMC-ul și cântăriți-vă pentru a detecta eventualele probleme de greutate sau de obezitate, care pot duce la alte complicații și probleme de sănătate.

• Frecvența recomandată: Se recomandă măsurarea IMC-ul și greutății în mod regulat, în special dacă aveți risc ridicat de obezitate sau dacă aveți probleme cu excesul de greutate. Acești parametri pot ajuta la identificarea schimbărilor în greutatea și compoziția corpului și măsurarea lor trebuie făcută conform recomandărilor medicului.  

Monitorizarea greutății este un instrument util pentru a determina dacă aveți un aport suficient de energie. În caz de boală și tratament, este important să nu (mai) slăbiți. Câteodată se poate dovedi necesară chiar și creșterea în greutate. Se poate monitoriza greutatea prin cântărirea o dată sau de două ori pe săptămână dimineața, înainte de micul dejun. Se recomandă cântărirea pe același cântar și la aceeași oră. Notați-vă greutatea, astfel încât să observați dacă greutatea s-a schimbat. Dacă greutatea scade, informați medicul sau dieteticianul dumneavoastră. 

Control stomatologic

Mergeți în mod regulat la dentist pentru a efectua controlul stomatologic periodic și o bună igienizare orală cu scopul de a proveni problemele dentare sau pentru a le trata din timp. 

• Frecvența recomandată: De două ori pe an. Un medic stomatolog poate trage multe concluzii despre starea dumneavoastră generală de sănătate din starea danturii și gingiei. De exemplu, gingiile inflamate pot duce la boli cardio-vasculare, dar pot fi și un indiciu al diabetului.  

Afecțiuni gingivale: 
Din cercetări reiese că afecțiunile gingivale pot fi asociate cu hipertensiunea. În plus, s-a constatat o scădere a tensiunii arteriale după terapia parodontală. 

Boala parodontală și hipertensiune arterială:
Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMC), 1 din 5 adulți suferă de hipertensiune și 743 milioane de oameni de pe întreg mapamondul suferă de parodontoză. Eva Munoz Aguilera, scriitor-șef la UCL Eastman Dental Institute din Londra declară: „Parodontoza și hipertensiunea afectează milioane de oameni din întreaga lume și contribuie amândouă la un risc crescut de boli cardiovasculare”.  

Dacă studii anterioare au sugerat că există o legătură între parodontoză și hipertensiune, prea puține se știau despre direcția acestei legături. Scopul acestui studiu a fost de a observa dacă pacienții cu parodontoză au o mai mare probabilitate de a avea hipertensiune decât persoanele fără parodontoză. Dovedirea relației cauzale dintre aceste afecțiuni ar putea oferi oportunități pentru dezvoltarea unui diagnostic mai bun, elaborarea unor măsuri preventive și adaptarea tratamentelor pentru afecțiunile gingivale. 

Parodontoza ca risc pentru hipertensiune:
Într-o analiză sistematică au fost examinate studiile publicate până în octombrie 2017. Din cele 62 de studii selectate, au fost extrase datele pentru evaluarea riscului. În acest studiu s-a examinat doar legătură într-o singură direcție: boala parodontală ca un potențial factor de risc pentru hipertensiune, și nu invers. Rezultatele au arătat că diagnosticul de boală parodontală moderată până la severă poate fi asociat cu o rată de creștere a riscului de hipertensiune de 30 până la 50 la sută. De asemenea, s-a observat că tratamentul bolii parodontale a fost adesea asociat cu o scădere a tensiunii arteriale. 

Munoz Aguilera subliniază că această corelație trebuie confirmată de cercetări suplimentare. De asemenea trebuie examinate motivele care determină această legătură cauzală prin intermediul altor studii. 

Autoexaminare dentară:
Autoexaminarea dentară se face prin observarea atentă a danturii (gingiei), dar în final cel mai bine este să se consulte un stomatolog sau un igienist dentar.  

În plus de cele anterior menționate, se recomandă:

Evaluarea sănătății mintale:
Dacă dați semne de depresie, anxietate sau alte tulburări mintale, adresați-vă unui specialist. Puteți face chiar și online teste psihologice în cazul în care suspectați că vă confruntați cu probleme psihice. În funcție de acestea, vă puteți programa la un medic specialist.